Fierul vechi aduce iar profit pentru intermediari

Preturile la metalele reciclate au inceput sa creasca

Afacerile cu fier vechi incep din nou sa aduca profit pentru intermediari, datorita cresterii pretu­rilor la centrele de colec­tare si valorificare. Cea mai mare parte din meta­lul strans de la populatie si de la firme merge la ex­port, deoarece la combina­tele din tara noastra nu prea se mai lucreaza.

Comertul cu materiale re­ciclabile, in special cu fier vechi, a devenit o sursa de trai pentru multi dintre romani, in special pentru conationalii nostri de etnie roma. In centrele de colectare se strang mii de tone de fier care, de multe ori, iau drumul combinatelor din strainatate deoarece fabricile din tara noastra mai mult nu lucreaza decat lucreaza.

Meta­lele feroase, neferoase, materialele plas­tice, maculatura provin, in prin­cipal, din trei mari surse. Prima este repre­zen­tata de firmele care renunta la ma­terialele de care nu mai au nevoie, cum ar fi utilajele invechite sau PET-urile. A doua sursa mare de colectare o repre­zinta socie­tatile comerciale sau asocia­tiile fami­liale, care sunt auto­rizate sa colecteze materiale reciclabile de la populatie si sa le transporte apoi la cen­trele de colec­tare. Firmele sunt infiin­tate, in cea mai mare parte, de romi, care au pus pe roate o adevarata indus­trie a fierului vechi. In fine, ulti­ma categorie este alcatuita din persoa­nele fizice, care vand metalele sau alte mate­riale gasite prin gospodarii pentru a scapa de ele si, de asemenea, pentru a castiga bani.

Fierul vechi poate fi colectat doar de firme

Pretul fierului vechi a crescut in ultima perioada, pe fondul semnalelor privind un posibil sfarsit al crizei eco­nomice. Astfel, la centrele de colectare se ofera acum peste 0,60 lei, ceea ce a relansat acest tip de comert. Inainte de criza economica, preturile crescusera chiar si la un leu, dupa care s-a inregis­trat o scadere pana aproape de 0,1 lei, pret la care in­termediarii nu prea mai casti­gau nimic. Acum insa, fie­rul vechi este la mare cau­tare, iar Daciile Papuc au im­panzit localita­tile in cautare de metal. Chiar daca un inter­me­­diar pune doar 0,1 lei in plus la un kg de fier, la un transport de 1.000 de kg se castiga 100 de lei.

Comertul cu materiale reci­clabile se poate face doar in conditiile in care comerciantul isi infiinteaza o asociatie familiala sau o societate co­merciala, altfel amenzile sunt foarte mari. Dupa aceea se obtine o autori­zatie de la prefectura din judetul in care locuieste, pentru colectare de la populatie si transport la centrele spe­cializate. Autorizatia este valabila o anu­mita perioada, in functie de tipul de activitate, dupa care trebuie reinnoita. Exista comunitati intregi de romi care se indeletnicesc cu un astfel de comert. De exemplu, in comuna Slobozia Bradului, din judetul Vrancea, aproape toata populatia de etnie roma, care este majoritara, are masini de tran­sport, in special Dacii Papuc, cu care cumpara si vand aproape orice produs care are cautare, inclusiv fier vechi.
„Punctele negre“ ale comertului cu metale

Afacerea cu fier vechi pare a fi, la prima vedere, sub controlul legislatiei in domeniu, deoarece trebuie autori­zata. Dincolo de aparente, exista cateva probleme semnalate de cei care cunosc fenomenul. Una ar fi ca, dupa ce obtin o autorizatie de colectare si vanzare a materialelor reciclabile, intermediarii nu o mai reinnoiesc si continua sa-si desfasoare activitatea. Pe de alta parte, nu toate cantitatile de materiale reci­clabile se regasesc si in documente. De altfel, nimeni nu-si face iluzia ca romii stau/stiu sa dea chitante si sa-si tina evidenta contabila a afacerilor. O alta problema este ca o parte din cantitatea de metal ajunsa la centrele de colectare este furata. Firmele serioase nu accepta capace de canal sau piese care pun in pericol circulatia pe caile ferate, deoa­rece dupa aceea risca sa fie anchetate de politie.

In mod normal, pentru a evita asemenea probleme, un repre­zentant al firmei stabileste la descar­care prove­nienta componentelor de metal. „La noi nu se primesc elemente industriale. Societatile serioase nu primesc asa ceva, nimeni nu vrea sa aiba probleme“, ne-a spus Manda Porumb, consilier la Remat Vest, Bucuresti. Unii dintre comer­ciantii de fier vechi au inceput sa oco­leasca centrele de colectare si valo­ri-ficare si isi duc marfa direct la combi­nate, cum ar fi la Galati. O alta moda­litate de valo­rificare este transportul metalului di­rect la Constanta, de unde pleaca la export. In alte cazuri, metalele feroase si neferoase sunt stranse pana se aduna o cantitate mai mare, care este tran­sportata apoi la destinatie de ca­mioa­nele firmei care face exportul. „Vin masinile de la Constanta la ei, in ge­neral noaptea sau sambata si duminica, cand cei de la control nu sunt“, ne-a spus Florin Cazacu, directorul general al Remat SA Valcea.

sursa: fin.ro