Creşterea în 2012, bugetul şi finanţarea deficitului, criza euro, fondurile UE şi recapitalizarea băncilor – cinci întrebări-cheie.
România a intrat într-o lună de foc. Cinci sfidări majore se află în faţa Guvernului de la Bucureşti într-un context internaţional tulbure. Cu o misiune a FMI la faţa locului, cu un proiect de buget pe 2012 nedefinitivat, cu perspective de creştere economică viitoare subţiate, Guvernul trebuie să-şi acopere spatele şi în cazul unor întâmplări neprevăzute pe scena economică a Europei.
Care va fi creşterea economică pe anul viitor, cum va fi construit bugetul pornind de la această cifră, ce se va întâmpla în UE, cum va fi afactată România de recapitalizarea băncilor în Europa şi nu în ultimul rând ce măsuri se vor lua pentru creşterea absorbţiei fondurilor de la UE – iată problemele, iată sfidările. Cum le face administraţia faţă?
În administraţie se observă de la o vreme o tendinţă de a pune un posibil eşec al României pe seama situaţiei externe, sugestie pe care preşedintele Traian Băsescu a făcut-o, de altfel, ultima dată la finele săptămânii. Sigur că România depinde în mod covârşitor de ceea ce se întâmplă în UE, dar datoria responsabililor este să găsească soluţii.
Care vor fi acestea? Premierul Emil Boc a afirmat ieri că va propune Legislativului o versiune prudentă a bugetului pe 2012 care să ferească România de riscuri majore dacă situaţia nu se îmbunătăţeşte în Europa. El a susţinut însă că nu are în vedere niciun scenariu de scădere a salariilor în domeniul bugetar sau impozitarea de pensii.
În rest, el susţine că investiţiile, fondurile europene şi locurile de muncă reprezintă prioritatea bugetului de stat pentru anul 2012. Dar acestea sunt priorităţi invocate de ani de zile.
Sub efectul încetinirii economiei, Guvernul s-ar putea vedea obligat să-şi reducă cheltuielile. De unde o va face? Premierul dă asigurări că nu se va tăia de la investiţii. Atunci soluţia rămâne diminuarea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile, cu atât mai mult cu cât preşedintele a sugerat, dacă nu chiar a cerut Guvernului să menţină un deficit bugetar de sub 3% din cauza costului ridicat al finanţării acestuia.
Premierul admite că România nu este prinsă în criza datoriilor suverane, dar că există pericolul ca datoria să crească, în condiţiile în care Guvernul României nu va continua o politică prudentă. Oricum ar sta lucrurile, până în 7 noiembrie, când se va termina misiunea de evaluare a FMI, estimarea Fondului privind creşterea economică din 2012 va fi cunoscută şi este posibil să aflăm şi datele esenţiale ale bugetului.
O bună parte a ceea ce se va întâmpla în afara României ar putea însă modifica scenariile de la o zi la alta. Astăzi liderii UE trebuie să se pună de acord asupra planurilor de salvare a zonei euro.
Dacă se vor înţelege, iar piaţa va primi bine măsurile anunţate, atunci este posibil ca situaţia să se mai calmeze. Dacă nu, România trebuie să se aştepte la ce este mai rău.
O altă problemă care va avea impact serios asupra României va fi cea a capitalizării băncilor europene.
Este de notat aici că observaţia preşedintelui Traian Băsescu, anume că recapitalizarea băncilor europene nu trebuie să se facă pe seama retragerii capitalurilor băncilor străine din România, a primit deja o încuviinţare explicită, inclusiv din partea preşedintelui Comisiei Europene José Manuel Durão Barroso cu care şeful statului român s-a întâlnit ieri la Bruxelles. Rămâne de văzut însă în ce măsură se şi va concretiza acest deziderat.
Şi, de asemenea, rămâne de văzut cum va fructifica România şansa fondurilor europene – subiectul principal al discuţiilor de ieri dintre preşedintele român şi şeful Comisiei Europene.
Pe de altă parte, datele arată că România nu este total în voia vânturilor şi are şi ea nişte ancore.
România are mai multe „buffere” care o pot ajuta să se protejeze de tensiunile externe. Cursul de schimb flexibil poziţionează România într-o situaţie mai bună în faţa crizei, un alt atu fiind nivelul ridicat al rezervelor valutare.
Totodată, continuarea programului cu FMI şi Comisia Europeană ar putea să prevină eventuale derapaje fiscale în anul electoral 2012. În plus, în cazuri excepţionale, România poate să tragă anumite sume din cele aproximativ 5 mld. euro puse la dispoziţie de cele trei instituţii internaţionale.
În plan fiscal, România a reuşit să ajusteze deficitul bugetar şi va continua acest proces, iar ponderea datoriei publice în PIB este destul de redusă, mult sub plafonul de 60% din PIB impus la nivel european.
sursa: ziare.com
Comentarii