Confiscarea unei părţi din depozitele bancare, soluţia radicală găsită de UE şi FMI pentru salvarea băncilor cipriote, a readus la lumină problema supradimensionării sistemului bancar în raport cu economia reală. La scoaterea imediată de bani din depozite, indiferent de cui aparţin acestea, s-a ajuns deoarece în Cipru discordanţa dintre economia financiară şi cea reală a fost lăsată să se ducă la extrem. Sistemul bancar cipriot este de opt ori mai mare decât PIB-ul ţării.
În celelalte ţări europene care au avut probleme cu băncile, precum Marea Britanie şi Olanda, dar şi în SUA, soluţiile extreme au putut fi evitate deoarece au un buget destul de mare în raport cu volumul activităţii bancare.
Statul a avut suficient de mulţi bani pentru a interveni şi susţine sectorul privat. SUA au derulat după izbucnirea crizei financiare globale, începând cu 2008, un program cu o limită iniţială a cheltuielilor de 700 miliarde dolari – TARP – prin care a achiziţionat active de la instituţiile financiare. Rezerva Federală şi Banca Angliei încă efectuează achiziţii de active pentru a susţine sectorul privat. Dar Cipru, cu o economie de aproape 18 miliarde euro, s-a trezit pur şi simplu copleşit de povara salvării unui sistem bancar de opt ori mai mare decât PIB-ul.
Un studiu al Fondului Monetar Internaţional demonstrează că există „o legătură pozitivă şi puternică“ între sectorul financiar şi ritmul de creştere economică în ţările în care sectorul financiar este de mărime mică şi mijlocie.
Însă dincolo de un anumit prag, estimat la 80% din PIB, relaţia devine negativă. Spre comparaţie, valoarea totală a activelor financiare din întreaga lume ajunge la aproape 200.000 de miliarde de dolari. Valoarea pieţei de produse financiare derivate este de peste 700.000 miliarde dolari.
Economia mondială echivalează cu „doar“ 70.000 de miliarde de dolari. SUA (29%) şi Europa de Vest (27%) deţin cea mai mare parte a activelor financiare ale lumii.
Cum a ajuns Ciprul în situaţie de criză
Chiar dacă Ciprul este o ţară săracă după standardele occidentale (cu un PIB per capita de 19.700 dolari, comparativ cu media de 31.700 la nivelul UE), puternic militarizată şi divizată etnic, cu tradiţie în păstrarea secretului bancar, i s-a permis să devină membru al UE în 2004 şi a miezului „sfânt“ – zona euro – în 2008, scrie Bloomberg.
Wolfgang Schaeuble (foto), ministrul german de finanţe: „Oamenii care fac bani în vremuri bune cu băncile şi investiţiile financiare suportă riscurile“. El a asigurat că Germania ar fi respectat principiul garantării depozitelor mici, dar BCE şi FMI au decis altfel
Sub nasul UE, Ciprul a dezvoltat un sector bancar prea mare pentru a putea fi susţinut de guvern. În prezent, sectorul serviciilor, inclusiv turismul, contribuie cu aproape 80% la PIB-ul ţării şi asigură aproximativ 70% din locurile de muncă.
Sectorul bancar a atras miliarde de euro în depozite, inclusiv de la oligarhii ruşi care şi-au stabilit afaceri în statul insular profitând de cele mai mici taxe din UE. Băncile au investit aceşti bani masiv în credite şi datorii greceşti şi au înregistrat pierderi masive când Grecia a intrat în criză. Băncile cipriote au investit masiv, de asemenea, în chiar datoria suverană a Ciprului, o situaţie fatală în care orice pierderi la care ar fi forţaţi deţinătorii de datorii, aşa cum a fost cazul Greciei, ar fi devastat băncile. Toate acestea s-au inventat sub supravegherea UE, BCE şi FMI, creditorii de acum ai ţării.
Planul disperat de bailout al Ciprului scoate în evidenţă o lecţie învăţată din cazul Greciei, aceea că statutul de membru al zonei euro al ţărilor periferice creează hazard moral şi o tendinţă periculoasă spre instabilitate.
Prin intrarea Greciei în UE şi în zona euro, investitorii au căpătat încredere că banii lor vor fi protejaţi şi astfel fondurile au început să intre în ţară.
Prosperitatea a crescut, au apărut din ce în ce mai multe clădiri, dar şi deficienţe la capitolul disciplină. Corupţia a continuat şi afacerile au început să se clatine. Când economia s-a prăbuşit, investitorii au căutat ajutor la stat. În astfel de situaţii, toţi pierd – de la contribuabilii statelor creditoare la populaţia ţărilor datoare.
Cine ar avea de câştigat din confiscarea depozitelor
Unii analişti apreciază că taxarea depozitelor bancare în Cipru este o modalitate prin care cancelarul german Angela Merkel se poate prezenta în faţa parlamentului şi a alegătorilor ca un erou care apără interesele Berlinului, scrie La Tribune.
Germania, suspicioasă că banii pe care ruşii îi au în conturile cipriote provin din surse ilegale, a insistat ca salvarea ţării să se facă cu banii din aceste conturi.
„Capcana“ în care au căzut ciprioţii a fost construită demult şi cu răbdare. Timp de mai multe luni alegătorii au fost avertizaţi că dacă vor să beneficieze de ajutor european, „ar face bine“ să voteze cu cine trebuie. Înaintea alegerilor presa occidentală scria despre un preşedinte „comunist“ care blochează negocierile refuzând să accepte „ajustările necesare“.
Ciprioţii au ales în cele din urmă, pe 25 februarie, un politician conservator, pe Nikos Anastasiades, care a afişat în timpul campaniei electorale „amiciţia“ care-l leagă de Merkel. După alegeri, guvernul său a promis că nimeni nu se va atinge de depozite. Iar ciprioţii s-au trezit peste noapte cu sechestru pus pe depozite şi cu ameninţarea că vor pierde o parte din banii din conturi.
Planul creditorilor internaţionali de a taxa nediscriminat depozitele bancare eclipsează ca gravitate impozitul de 75% pe averile mari propus de preşedintele Franţei François Hollande. Acest impozit, abandonat, a fost criticat la Berlin. În Cipru nu sunt loviţi „bogaţii“, „bancherii“, „cei cu averi mari“ sau pieţele, ci toţi cei care au conturi.
„În acest fel, cei responsabili contribuie la salvare şi nu doar contribuabilii din alte ţări“, a declarat Merkel. Ministrul ei de finanţe, Wolfgang Schaeuble, care a negociat termenii de bailout ai Ciprului, a spus că depozitele sunt taxate deoarece sectorul bancar cipriot este cel mai mare din UE dacă este raportat la mărimea populaţiei, notează EUobserver.
„Oamenii care fac bani în vremuri bune cu băncile şi investiţiile financiare suportă riscurile“, a afirmat ministrul, adăugând că de vină sunt BCE şi FMI, nu Germania.
Cine pierde
Taxa pe depozite bancare din Cipru îi va costa mai multe miliarde de euro pe ruşii bogaţi, experţii estimând că aceştia ar avea în conturi în această ţară până la 35 de miliarde de euro.
Fondurile ruseşti care vor fi probabil afectate se situează la 15,4 miliarde de euro, a estimat Anatoli Aksakov, reprezentant al asociaţiei regionale a băncilor ruseşti, în timp ce ediţia rusească a revistei Forbes a înaintat o estimare mult mai ridicată, de până la 35 miliarde de euro.
Potrivit Forbes, Moody’s a estimat anul trecut depozite de 19 miliarde de dolari ale ruşilor în băncile cipriote, la care se adaugă fonduri de încă 12 miliarde de dolari deţinute de băncile din Rusia. Forbes citează şi alte estimări din presa locală, care situează depozitele ruşilor la 8-35 miliarde de euro.
„Ruşii au pierdut până la 3,5 miliarde de euro într-o singură zi. Ştirea despre taxa de 10% pe depozitele din Cipru a stârnit panică în rândul ruşilor foarte bogaţi“, se arată într-un editorial postat pe site-ul Forbes Rusia.
Taxele, de 6,75% pentru depozitele mai mici de 100.000 de euro şi de aproape 10% pentru cele mai mari, ar fi urmat să intre în vigoare de marţi, dacă parlamentul le-ar fi aprobat luni.
Aproximativ 70% dintre ciprioţi spun că Parlamentul ar trebui să respingă taxele.
Soluţia Rusiei: bani contra controlului resurselor naţionale
Preşedintele rus Vladimir Putin a criticat soluţia decisă de zona euro considerând-o „incorectă, neprofesionistă şi periculoasă“.
„O astfel de decizie, dacă este adoptată, va fi incorectă, neprofesionistă şi periculoasă“, a declarat liderul de la Kremlin într-o şedinţă de guvern, potrivit unui comunicat publicat luni de administraţie.
Putin apreciază că decizia va stabili un precedent periculos. Premierul rus Dmitri Medvedev a declarat că decizia pare a fi „o confiscare a fondurilor străinilor“. Aproximativ jumătate din depozitele de 68 miliarde euro din băncile cipriote sunt deţinute de străini, în principal ruşi, britanici şi greci.
Grupul rus Gazprom a propus Ciprului un plan prin care să preia costurile restructurării sectorului bancar al ţării, principala cauză a dificultăţilor financiare ale guvernului de la Nicosia, în schimbul dreptului de a explora gaze naturale în apele teritoriale cipriote.
Reprezentanţi ai producătorului rus de gaze au transmis propunerea duminică seară preşedintelui cipriot Nikos Anastasiades, potrivit postului Sigma TV, citat de portalul Greek Reporter.
Planul prevede ca Gazprom să finanţeze restructurarea sistemului bancar al ţării în schimbul unui control considerabil asupra resurselor de gaze naturale ale Ciprului. Dacă acceptă propunerea ruşilor, Cipru nu va mai fi nevoit să accepte condiţiile impuse de statele zonei euro pentru un pachet de ajutor financiar.
Planuri noi în care conturile mari sunt taxate mai mult
Cipru va transmite partenerilor din zona euro o nouă propunere privind planul de taxare a depozitelor bancare care ar trebui să protejeze mai bine deponenţii care au în conturi până la 100.000 de euro, potrivit agenţiei de presă Dow Jones.
Pentru a putea strânge în continuare suma stabilită cu miniştrii de finanţe din zona euro de 5,8 miliarde de euro din taxa pe depozite, guvernul cipriot ia în calcul un nivel mai ridicat de taxare pentru persoanele cu depozite mari.
Noua propunere ar coborî la 3% rata pentru cei cu până la 100.000 de euro în cont, pentru cei cu 100.000-500.000 de euro ar rămâne la aproape 10%, în timp ce pentru depozitele mai mari de 500.000 de euro ar fi introdus un nou nivel de impozitare, de 15%.
Zona euro a stabilit pentru Cipru un pachet de bailout de 10 miliarde euro, mai mic cu şapte miliarde euro decât calculele iniţiale.
Majoritatea fondurilor programului, cât şi a celor strânse din confiscarea depozitelor, vor fi utilizate pentru consolidarea băncilor.
SURSA: Ziarul Financiar
Comentarii